Dictionar Orologer

¶ Balansier – inel metalic care constituie organul regulator al oricarui ceas mecanic, impreuna cu spiralul balansierului. Cele doua determina in cea mai mare masura precizia unui cronometru mecanic.

¶ Balansier bimetallic – pana la inventarea piralului de balansier auto-compensator erau folosite pentru ceasuri de mare precizie balansiere de compensare bimetalice. Corpul balansierului era sectionat in doua jumatati pentru a permite dilatarea inegala a celor doua materiale.

¶ Balansier din glucydur – acest tip a inlocuit balansierul bimetallic, dupa inventarea de balansier auto-compensator. El este compus dintr-un aliaj de cupru, la care s-au adaugat 3% beriliu si 0.5% nichel.

¶ Balansierul Gyromax – este o inventie din anul 1951 a firmei Patek Philippe. El se recunoaste dupa cele 8 discuri cu fante, plasate in proximitatea inelului balansierului.

¶ Benzi de Geneva – decoratie elegant, in forma de ondulatii a puntilor mecanismelor special.

¶ Barilletul – el este motorul oricarui ceas mecanic. El se compune dintr-o roata dintata si o cutie cilindrica, de cele mai multe ori inchisa cu un capac.

¶ Bicolor – ceasuri al caror corp si bratara sunt realizate dintr-o combinative de aur si inox.

¶ Buletin de mers – document official emis de institutii specializate (precum COSC), care ii da unui ceas dreptul sa poarte numele de „cronometru”.

¶ Buton – piesa care permite comanda functiunilor. De exemplu la cronografe comanda de pornire, oprire si punere pe zero a aratatorului cronografului.

¶ Cobochon – piatra pretioasa care iese in evident pe cadran sau pe coroana.

¶ Cadran luminous – cadran care permite citirea orei chiar si in obscuritate.

¶ Calendar annual – calendar cu indicarea zilei, datei, lunii si, in parte, a fazelor lunare.

¶ Calendar complet – ceas cu indicatie corecta a datei, de ex: 1 decembrie sau 10 iunie.

¶ Calendar perpetuu (Quantiema perpetua) – mecansim complex de calendar care tine seama, fara corectie manuala, de diferite lungimi ale lunilor, pana in anul 2100.

¶ Calibru – defineste dimensiunea si forma unui mechanism si a pieselor sale.

¶ Calibru de manufactura – este un calibre al anumitor firme, numite manufacture, care le produc de regula in exclusivitate pentru nevoile proprii.

¶Carcasa (cutia) ceasului – ea serveste pentru a proteja mecanismul ceasului.

¶ Carcasa bicolora – carcasa de ceas realizata dintr-o combinatie de material din otel/aur.

¶ Ceas cu quartz – cronometru electronic cu indicatie analogical sau numerica ce foloseste un rezonator cu quartz ca baza de timp.

¶ Ceas plonjor – etans pana la 200m. Scala este prevazuta cu o marcare ce poate fi citita in intuneric.

¶ Ceas radiocomandat – ceas cu quartz, sincronizat automat cu emitatorul de semnale orare DCF77 din Mainflinger, care la randul lui este sincronizat cu un rorlogiu atomic.

¶ Cease etans – ceas care rezista la transpiratie, la picaturi de apa si de ploaie, precum si la patrunderea apei , daca este scufundat timp de 30 de minute la o adancime de 1m i apa. O norma ISO fixeaza o limita de debit de aer de 50µg/min, la o diferenta de presiune de 3bar.

¶ Cloison – o tehnica speciala d emailare, in care culorile diferite sunt separate printr-un fir fin de aur.

¶ Contor de minute – contor cu aratatoare ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care permit contorizarea minutelor scurse de la inceputul procesului de masura. Cele mai raspandite sunt contoarele de 30 – 45 minute.

¶ Contor de ore – caracteristica constructive a unor cronografe, care permit contorizarea orelor scurse de la inceputul procesului de masura.

¶ Controlul elvetian al metalelor pretioase – Legea elvetiana din 1.8.1995 precizeaza urmatoarele tipuri: Aur – 375, 585, 750, 916, 999; Argint – 800, 925, 99; Platina: 850, 900, 950, 999; Paladiu: 500, 950, 900. Grosimea minima pentru un strat de aur, platina sau paladiu este de 5 microni, iar pentru argint de 10 microni.

¶ Côtes de Genève – lucrari de innobilare a partilor componente ale mecanismelor de valoare.

¶ Coroana – buton care permite intoarcerea unui ceas, reglarea aratatoarelot si/sau corectarea indicatiilot de data.

¶ COSC (Contrôl Officiel Suisse de Chronomètres) – autoritate federala elvetiana, cu sediul social la Chaux-de-onds si cu filial la Bienne, Geneva si Le Locle, care realizeaza testari oficiale de cronometre si elibereaza certificate care corespund preciziei mersului acestora.

¶ Cronometru – ceas de precizie. In cele 5 pozitii standard: coroana in stanga, coroana in sus, coroana in dreapta , cadran in sus si cadran in jos, abaterea de mers medie zilnica trebuie sa ramana intre – 4 si + 6 secunde.

¶ Durata de mers – perioada care trece de la intoarcerea complete a unui ceas mecanic pana la oprirea complete a acestuia.

¶ Ebauche (ebosa) – un mechanism complet ( platine, punti, roti dintate, piese in otel, etc.) fara esapament, balansier, spiral, barillet si aratatoare.

¶ Ecran – cadran indicator pentru ceasurile de mana electronice, cu afisarea numerica a orei.

¶ Email – vitrificare (depunerea unui strat) in culori pe un support metalic, permitand protectia si decorarea celui din urma. Tehnica de emailare este aplicata ceasurilor de peste 350 ani.

¶ Esapament – mecanismul care transmite energia de la resort catre sistemul de oscilatie a unui ceas, prin mici impulsuri, si care impiedica rotirea necontrolata a mecanismului.

¶ Etablissage – producerea si, in parte, asamblarea partilot component ale unui mechanism sau ale intregului ceas de catre specialisti.

¶ Faza lunii – permite cunoasterea fazei in care se afla astrul noptii, chiar daca cerul este acoperit.

¶ Frecventa – numarul de oscilatii pe unitate de timp, masurata in Hertz.

¶ Frecventele standard ale balannsierelor sunt de 3 Hz (21600 alternante/sec), 4 Hz (28000 a/s) si mai rar 5 Hz (36000 a/s).

¶ Furnituri – ansamblul componentelor unui ceas.

¶ Gemuri de ceas – la ceasurile de mana se folosesc patru tipuri de geamuri. Din cristal: insensibile la zgariere, dar foarte fragile. Din sticla sintetica: incasabile, dar se zgarie usor. Din sticla mineral: mult mai rezistente la zgariere decat geamurile sintetice. Din cristal de safir: insensibile la zgariere, rezistente la rupere, nu pot si prelucrate decat cu utilaje special.

¶ GTM (Greenwich-Mean-Time) – ora mondiala sau universal (UTC) la meridianul din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este luata ca referita in navigatie si in comunicatiile international.

¶ Grand Complication – ceas de buzunar sau de mana foarte complicate care trebuie sa aiba cel purtin functiunile urmatoare: cronograf, calendar perpetuu si receptia minutelor.

¶ Guillchet – motive geometrice (linii foarte fine) gravate de masina sau executate de man ape carcasa si pe cadranul ceasurilor.

¶ Habillement – toate elementele necesare pentru a fabrica un ceas, cu exceptia mecanismului. Deci, printre altele, carcasa, aratatoarele, cadranul, geamul si bratara.

¶ Haute hotlogerie – orologerie de varf, de exceptie. Inseamna exclusivitate, cele mai bune material, prelucrare de calitate, preturi ridicate, nume de prestigiu.

¶ Heures sautantes (ora saritoare) – mecanisme la care ora este afista numeric, pe un disc care inlocuieste aratatorul de ora.

¶ Indicarea secundelor – initial, indicarea secundelor, inventive atribuita lui Jost Burgi (1579), nu era utilizata decat la cronometrele de precizie. Astazi aratatorul de secunda echipeaza in mod natural ceasuri de diferite tipuri.

¶ Incabloc – element de protective impotriva socurilor, realizat de firma Portescap, aparut in 1993 si perfectionat in 1938.

¶ Întoarcere automata – mecanism suplimentar care armeaza resortul ceasului, utilizand miscarea mainii ca forta de intoarcere. Primul mecanism cu un sistem de intoarcere cu rotor a fost comercializar de firma elvetiana Rolex.

¶ Întoarcerea manuala – mecanisme la care resortul este armat manual, prin rotirea coroanei.

¶ Jewels – denumire internationala pentru pietrele care se gasesc integrate intr-un mecanism.

¶ LCD – abreviere pentru „Liquid Cristal Display”, indicator cu cristale lichide.

¶ Linie – unitate de masura traditional in orologie, folosita pentru a define diametrul unui mecanism. O linie corespunde la 2.255mm.

¶ Luneta – un inel pe carcasa ceasului care inconjoara geamul si tine deasupra cadranului. La cronografe luneta este deseori prevazuta cu o scara, iar la ceasurile de dama uneori cu diamante.

¶ Manufactura – un fabricant de ceasuri se poate numi astfel numai daca el fabrica mecanismele si le foloseste in cesurile produse. Adevaratele manufacture, cu marci de ceasuri proprii sunt rare.

¶ Mecanism dublu – ceas de mana cu doua mecanisme diferite. Aceasta tehnica este utilizata pentru a indica timpul pentru doua fuse orare diferite.

¶ Minut – odata cu introducerea ceasurilor cu roti dintate, ziua civila a fost impartita in 24 de ore de lungimi egale. Ora a fost la randul ei impartita in 60 de minute, bazata pe o traditie de pe vremea Babilonului, unde se folosea sistemul de numarare sexagesimal.

¶ Organ regulator – in ceasurile mecanice, organul regulator de compune din balansier si din spiralul balansierului. Actionand impreuna, ele asigura un mers cat mai regulat posibil.

¶ Otel inoxidabil – aliaj de diferite metale: otel, nichel, crom, cu adaosuri de molibden sau de tungstern. El nu se oxideaza, prezinta o mare rezistenta si este antimagnetic; este insa relative greu de prelucrat.

¶ Poinçon de Genève – aceasta este o stampila de calitate, introdusa in anul 1886. Aceasta indicatie poate fi purtata doar pe ceasuri produse in cantonul Geneva.

¶ Plonjor (ceas) – etans pana la 200m. Scala este prevazuta cu o marcare, ce poate fi citita in intuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai intr-o directie, pentru a exclude erorile de manipulare.

¶ Precizie – un mecanism care de abate in fiecare zi (86400 sec) cu mai putin de 30 sec si are un factor deeroare aritmetica de 0,035%, sau, in alti termini, o precizie de 99,965%.

¶ Private label – termen in limba engleza care desemneaza firmele specializate care produc ceasuri pentru terti. Procesul poate sa cuprinda toate fazele, incepand de la design si mana la livrare si marketing.

¶ Quantiema perpetua (calendar perpetuu) – mecanism complec de calendar care tine seama, fara corectie manuala, de diferitele lungimi ale lunilor, pana in anul 2100.

¶ Ratrapanta de cronograf – aratator suplimentar, folosit pentru a masura doua evenimente care incep in acelasi timp, dar care au durate diferite.

¶ Reglaj – reglarea preciziei unui mecanism in diferite pozitii si la diferite temperaturi.

¶ Réhaut – margine in jurul cadranului, sub geam. Poate fi folosit pentru prezentarea unor date tehnice.

¶ Repetitie – anuntarea acustica a elementelor timpului. Repetitia de minut bate orele, sferturile de ora si minutele. Unele bat de la sine, altele la apasarea pe buton.

¶ Resort (arc) – resortul este elementul carelivreaza energia necesara celorlalte elemente ale ceasului mecanic. Ele este fixat de barillet si de arborele bariletului.

¶ Rezerva de mers – timpul ramas, dupa intoarcerea totala a cesului, pana cand arcul ceasului se gaseste total relaxat si ceasul se opreste. Reversa de mers poate sa fie indicata in diverse feluri pe cadran.

¶ Rubine – au fost folosite pentru prima data de orologerii britanici pentru a reduce frecarea axelor rotitoare in ceas si pentru a mari longevitatea acestora. Rubinele sintetice sunt folosite in mecanismele de ceas din anul 1902.

¶ Scala tahimetrica – este o scala realizata pe cadranele cronografelor, care permite determinarea, fara dificultate, a vizelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursa o distant cunoscuta, de obicei de un kilometre sau de o mila.

¶ Scara telemetrica – scara pe cadranul cronografelor pentru citirea directa a distantei. Baza de calcul este diferenta de viteza intre lumina si sunet.

¶ Scara hectometrica – scara a cronografului care permite calcului debitelor fluidelor.

¶ Schelet ­– cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea libera a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri partile component ale mecanismului sunt fabricate cu deosebita grija.

¶ Secunda mica sau secunda periferica – aratator de secunda excentric, care la ceasurile de mana se afla de cele mai multe ori la ora 6. Exista si modele cu secunda periferica la ora 9.

¶ Secunda central – aratator de secunda, care se afla in cetrul cadranului.

¶ Sonerie automata – sonerie care incepe sa emita semnale sonore in mod automat. Ceasurile de mana cu sonerie automata exista de circa 10 ani.

¶ Sonerie cu repetitive – exista ceasuri cu repetitive la un sfert de ora, la o optime de ora, la 5 minute si la 1 minut.

¶ Spiral – este „sunetul” oricarui ceas mecanic, un resort spiralat care face ca balansierul sa se deplaseze regulat pe cele doua directii de rotatie. Prin variatia lungimii spiralului se modifica durata oscilatiilor balansierului.

¶ Spiral autocompensator – a fost inventat la inceputul anilor 30 si este format dintr-un aliaj intelligent de diferite metale care compenseaza in mod eficace variatiile datorita fluctuatiilor de temperature.

¶ Spiral Breguet – Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificatia unei spire externe, necesara pentru „respiratia” spiralului si pentru asigurarea izocronismului.

¶ Tahimetru – scara de pe cadranul sau de pe lunera unui cronograf, cu ajutorul careia se pot masura vitezele.

¶ Tourbillon – constructive inventata in 1795 de catre Abraham-Louis-Breguet, care premite compensarea erorilor datorate actiunii fortei de gravitatie asupra sistemului oscilant (balansier si spiral). In ceasul tourbillion sistemul oscilant este plasat intr-o cusca si care se roteste lent in jurul axei proprii.